Astronomii au identificat 20 de stele neobișnuit de vechi și sărace în metale în apropierea discului Căii Lactee, cu caracteristici care le distanțează de stelele tipice din această regiune. Analiza compoziției chimice și a orbitelor, realizată cu ajutorul datelor de la telescopul Canada-France-Hawaii și misiunea Gaia, sugerează că acestea ar putea fi rămășițele unei galaxii pitice numite „Loki”, absorbită de galaxia noastră acum aproximativ 10 miliarde de ani. Galaxia Loki ar fi avut o masă de circa 1,4 miliarde de mase solare și ar fi făcut parte dintre primele structuri formate în universul timpuriu.

Formarea galaxiilor mari precum Calea Lactee s-a produs treptat, prin fuziuni cu galaxii mai mici. Simulările indică faptul că stelele din fuziunile cele mai vechi ar trebui să fie localizate în interiorul galaxiei, dar până acum au fost descoperite foarte puține astfel de stele în aceste zone. Prezența acestor stele sărace în metale în interiorul Căii Lactee oferă o dovadă directă a unui proces de fuziune extrem de timpuriu, care a avut loc înainte ca discul galactic să se stabilizeze.

Descoperirea este importantă pentru înțelegerea evoluției galactice timpurii, oferind o bucată lipsă din puzzle-ul formării Căii Lactee. Echipa condusă de Federico Sestito de la Universitatea Hertfordshire subliniază că aceste stele au creat provocări semnificative în determinarea originii lor, motiv pentru care au fost denumite după Loki, zeul șotiei din mitologia nordică.