Cercetătorii au identificat cea mai eficientă rută calculată vreodată între Pământ și Lună, după ce au simulat 24 de milioane de variante posibile. Studiul, publicat în revista Astrodynamics, folosește o metodă matematică avansată numită „teoria conexiunilor funcționale” pentru a minimiza consumul de combustibil, măsurat prin valoarea ∆V — schimbarea totală de viteză necesară. Traseul optim reduce ∆V la 3.925 m/s, cu 67 m/s mai puțin decât variantele anterioare, ceea ce înseamnă economii semnificative la nivelul masei vehiculului lansat.

Ruta nu este directă: nava trebuie să se îndrepte spre punctul Lagrange L1 dintre Pământ și Lună, apoi să urmeze o orbită Lyapunov în jurul acestuia. Această manevră permite intrarea stabilă pe orbita selenară cu un consum minim de combustibil și menține comunicarea continuă cu ambele corpuri cerești. Totuși, călătoria durează cel puțin 32 de zile — mult mai mult decât misiunile Apollo — ceea ce o face mai potrivită pentru transportul de echipamente decât pentru misiuni cu echipaj uman.

Descoperirea deschide noi posibilități pentru logistica spațială lunară, în special în contextul planurilor de baze permanente. Deși eficiența este crescută, compromisul între timp și economie de combustibil rămâne un factor-cheie în proiectarea viitoarelor traiectorii. Studiul nu a fost încă testat într-o misiune reală, dar oferă un cadru teoretic solid pentru viitoare misiuni robotice.