Președintele rus Vladimir Putin a semnat, pe 25 mai 2026, o lege care îi oferă autoritatea de a desfășura trupe militare în afara granițelor rusești pentru a proteja cetățenii declarați persecutați în străinătate. Textul legislativ, adoptat anterior de Duma de Stat, permite intervenții militare în cazuri în care ruși sunt arestați, reținuți sau judecați de state sau instanțe pe care Rusia nu le recunoaște. Autoritățile ruse susțin că măsura este o reacție la ceea ce numesc „campania de rusofobie” din Occident. Analizii o văd însă ca o nouă justificare juridică pentru acțiuni militare extinse.

Legea a fost inspirată, potrivit oficialilor ruși, de cazul arheologului Alexander Butyagin, reținut în Polonia pentru săpături în Crimeea, regiune ocupată de Rusia. Kremlinul folosește acest caz pentru a argumenta necesitatea unei reacții rapide și necontrolate din punct de vedere internațional. Decizia vine într-un context tensionat, cu oficiali occidentali care avertizează că Rusia ar putea testa capacitatea NATO de reacție în următorii ani.

Semnarea legii ridică semne de întrebare în rândul comunității internaționale, mai ales în contextul războiului continuu în Ucraina. Deși motivată ca o măsură de protecție a cetățenilor, legea poate fi folosită pentru a justifica operațiuni militare în regiuni instabile sau în state cu comunități rușe semnificative. Nu este clar cum vor fi definite „persecuția” sau „arestatele arbitrare”, lăsând loc interpretărilor largi.